La nivel internaţional, preţul barilului de petrol are un impact economico-politic diferit, de la un stat la altul.
Se poate observa că un preţ mic al barilului de petrol este de natură a influenţa pozitiv ţările obligate să importe petrol, atât la nivel micro, cât şi la nivel macroeconomic. Totodată, acest nivel scăzut al preţului influenţează negativ economiile ţărilor care se bazează, în mare parte, pe veniturile din exporturile de petrol şi produse petroliere derivate, nu doar prin crearea unor deficite bugetare, ci şi prin afectarea investiţiilor marilor companii petroliere, în sectorul energetic sau în alte sectoare, pe fondul diminuării veniturilor acestora.
Pe de altă parte, preţul mare favorizează statele ale căror economii se bazează în mare parte pe exporturile de hidrocarburi şi le defavorizează pe cele care nu deţin rezerve de petrol, apelând la importuri. Aşa cum se poate remarca, preţul ridicat al barilului de petrol îi favorizează pe transportatorii de petrol, pe micii şi pe marii jucători din industria extractivă (în special pe cei ce forează offshore, inclusiv la mare adâncime, unde costurile de exploatare sunt ridicate şi unde, în condiţiile menţinerii unui preţ redus al barilului de petrol, se poate pierde justificarea economică a exploatărilor), pe exportatorii de petrol şi pe jucătorii de la bursă, ce au mizat pe creşterea cotaţiilor.
Anticiparea evoluţiei preţului barilului de petrol, prezintă o importanţă deosebită dintr-o serie de motive destul de lesne de înţeles, dintre care cele mai des invocate sunt: întocmirea unor bugete realiste, raţiuni ce ţin de fiscalitate, previzionarea evoluţiilor preţurilor combustibililor la pompă, previziuni cu privire la evoluţia consumului etc.
La nivel global, principalele valori de referinţă folosite în tranzacţionarea petrolului sunt Brent, WTI (West Texas Intermediate) şi OPEC. Petrolul Brent este petrolul extras din Marea Nordului (Brent, Forties, Oseberg şi Ekofisk) rafinat în nord-estul Europei, acesta reprezentând cel mai folosit benchmark la nivel internaţional (trebuie menţionat că între cele trei valori de referinţă există mici diferenţe).
În general, analiza preţului barilului de petrol presupune luarea în considerare a mai multor elemente, care îi influenţează direct evoluţia. Fără ca enumerarea următoare să fie una limitativă, dintre acestea, aş dori să amintesc următoarele: cantităţile de petrol produse, la nivel internaţional (oferta de petrol); cererea de petrol, la nivel internaţional; rezervele de petrol existente, la nivel internaţional (diminuarea semnificativă a acestora determină creşteri ale preţului barilului, independent de nivelul producţiei); localizarea rezervelor de petrol, mai exact, gradul lor de accesibilitate; nivelul schimburilor comerciale internaţionale; stabilitatea economiei mondiale (o eventuală nouă criză mondială va influenţa în mod direct preţul barilului); situaţiile de criză apărute în ţările producătoare de petrol, inclusiv cazurile de forţă majoră (izbucnirea unor conflicte în regiunile din care se extrage petrolul; calamităţi naturale etc.); relaţiile diplomatice dintre ţările mari producătoare de petrol; interesele geopolitice, geostrategice şi geoeconomice ale statelor producătoare şi exportatoare de petrol, fluctuaţiile preţului barilului fiind cauzate şi de deciziile dictate de interesele acestora.
La ora actuală, cele mai mari rezerve dovedite de petrol se află în Venezuela, ţară ce deţine aproximativ 298,3 mld. barili1. Ţările care au economiile cele mai dependente de petrol sunt Federaţia Rusă, Kuweitul, Venezuela şi Arabia Saudită (Arabia Saudită este cel mai mare exportator de petrol din lume, cu 133,3 mld. dolari, pe locul secund situându-se Federaţia Rusă, cu 86,2 mld. dolari2). Cei mai mari importatori de petrol, din lume, sunt Statele Unite ale Americii şi China3 (Statele Unite ale Americii sunt şi cel mai mare consumator de hidrocarburi, din lume4).
Maximul istoric al preţului barilului de petrol Brent s-a înregistrat în iulie 2008, la nivelul de 145,61 $/baril, în timp ce minimul s-a înregistrat în mai 1970, la nivelul de 2,23 $/baril5. Brent a încheiat anul 2015 la nivelul de 37,28 $/baril, iar WTI la 37,04 $/baril6. Scăderea accentuată a cotaţiilor barilului de petrol, care a continuat şi în luna ianuarie 2016, poate fi comparată cu nivelul acestora de dinaintea anului 2003.
Unul dintre motivele pentru care preţul petrolului este în continuare unul mic, îl reprezintă nivelul redus al preţului fixat de OPEC, în condiţiile în care, deşi încă de la sfârşitul anului 2014, oferta de petrol depăşea cererea, OPEC a preferat să nu îşi îngheţe/reducă producţia proprie, în scopul menţinerii unei cote de piaţă globale ridicate7.
Arabia Saudită, Federaţia Rusă şi Iranul se află în competiţie pentru cota de piaţă (Arabia Saudită se bazează şi pe costuri de operare mai scăzute, astfel încât poate vinde barilul, în profit, la preţuri de sub 30 $8). În ceea ce priveşte Federaţia Rusă şi Iranul, aceste state depind de un nivel ridicat al preţului barilului de petrol, pentru a-şi susţine bugetele naţionale.
Negocierile de la Doha, din aprilie 2016, dintre ţările mari producătoare de petrol, cu privire la reducerea producţiei de către acestea, s-a încheiat fără niciun rezultat, reprezentanţii Arabiei Saudite declarând ca vor proceda la îngheţarea producţiei doar în cazul în care şi Iranul va lua aceeaşi măsură. Reprezentantul Iranului a declarat însă că această ţară „nu va renunţa în niciun fel la cota sa istorică de producţie”9, ceea ce va contribui la menţinerea, în continuare, a unui preţ scăzut al barilului.
Pentru anul 2016, Banca Mondială estimează un nivel al preţului barilului de petrol de 41 $, în creştere faţă de estimarea precedentă, în condiţiile în care luna ianuarie 2016 a adus preţul de 25 $/baril10.
Luând în considerare nivelul producţiei actuale de petrol, care tinde să se menţină la un nivel ridicat pe tot parcursul acestui an, precum şi relaţiile diplomatice actuale dintre ţările mari producătoare de petrol, cu privire la evoluţia preţului barilului pe parcursul anului 2016, consider că, şi în al doilea semestru, acesta va mai înregistra fluctuaţii, însă fără ca nivelul său maxim să depăşească semnificativ valoarea de 50 $.
La data publicării acestui articol, preţul barilului de petrol Brent este de 48,25 $11.
1 http://www.worldatlas.com/articles/the-world-s-largest-oil-reserves-by-country.html accesat la 05.05.2016
2 http://www.worldstopexports.com/worlds-top-oil-exports-country/ accesat la 07.05.2016
3 https://www.bp.com/content/dam/bp/pdf/energy-economics/statistical-review-2015/bp-statistical-review-of-world-energy-2015-full-report.pdf
4 Idem
5 http://www.tradingeconomics.com/commodity/brent-crude-oihttp://www.tradingeconomics.com/commodity/brent-crude-oil accesat la 07.05.2016
6 http://www.reuters.com/article/us-global-oil-idUSKBN0UB01X20151228 accesat la 30.04.2016
7 Idem
8 http://www.cnbc.com/2016/01/21/chairman-of-saudi-arabias-aramco-says-30-oil-is-irrational.html
9 http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/doha–reuniunea-marile-tari-producatoare-de-petrol–incheiata-cu-un-esec-413785 accesat la 05.05.2016
10 http://www.worldbank.org/en/news/press-release/2016/04/26/world-ban…2016-oil-price-forecast-revises-down-agriculture-price-projections accesat la 30.04.2016
11 http://www.boursorama.com/bourse/cours/graphiques/historique.phtml?symbole=8xBRN accesat la 06.07.2016