Am așteptat să treacă măcar două luni înainte de a scrie acest articol, cu privire la noua inovație din domeniul inteligenței artificiale, ChatGPT. Prin acest articol îmi propun să creionez într-o manieră foarte sintetică modul în care ChatGPT se prezintă la ora actuală, precum și modul în care inteligența artificială este/va putea fi folosită în societate.
Premisa de la care am plecat în acest articol este aceea că inteligența artificială (AI) aduce multiple beneficii în raport cu dezvoltarea societății noastre actuale.
Principalele întrebări la care îmi propun să răspund în acest articol sunt următoarele: Ce reprezintă ChatGPT? Cum este privit și cum este primit în prezent ChatGPT, în societate? Ce critici i se aduc? Ce progrese au fost înregistrate până în prezent în domeniul inteligenței artificiale? Ce aplicabilitate ar putea avea ChatGPT, pe termen scurt și mediu? Ce putem face pentru a ne asigura că inteligența artificială nu va fi folosită împotrivă oamenilor, în viitor?
Pentru cei care nu sunt familiarizați cu acest nou concept, ChatGPT reprezintă un model de interacțiune om-mașină-om (realizat de OpenAI), bazat pe inteligența artificială, lansat la 30 noiembrie 2022, prin care este facilitat dialogul cu oamenii, conversația (termenul „chat” fiind tradus în limba română prin „conversație”). ChatGPT este în măsură să răspundă la diferite întrebări, să accepte sau să respingă anumite solicitări, să pună la îndoială anumite premise (considerate a fi incorecte) și chiar să își recunoască propriile greșeli (vezi și InstructGPT[1]).[2]
Despre ChatGPT vin semnale diferite, de la cele de ordin pozitiv, care par a încuraja dezvoltarea sa viitoare, la neîncredere, la semnale negative, fiind perceput de unele persoane ca reprezentând ceva lipsit de utilitate sau chiar periculos, pe termen lung (în ceea ce privește periculozitatea ChatGPT, observ existența unor preocupări similare cu cele stârnite de apariția imprimantelor 3D).
Totuși, principalele critici la adresa ChatGPT par a face referire la faptul că răspunsurile furnizate de ChatGPT se bazează pe algoritmii creați anterior și pe datele și informațiile pre-încărcate în memorie, răspunsurile furnizate și, practic, întreaga interacțiune cu oamenii depinzând de acuratețea și de actualitatea acestora (sistemul nu are acces în timp real la baze de date, internet etc.). Astfel, de exemplu, dacă datele și informațiile încărcate în sistem sunt cele de la nivelul anilor 2020, 2021 sau 2022, ChatGPT nu are cum să răspundă la întrebări care fac referire la / folosesc / au la bază știri, informații, noi concepte, evenimente etc. din 2023.
Trebuie însă să înțelegem că ChatGPT este încă la început, acesta putând fi îmbunătățit în viitor (de exemplu, în sensul accesării unor date și informații în timp real, din mediul online) și conectat cu alte inovații din domeniul inteligenței artificiale (AI). ChatGPT nu trebuie privit și perceput ca o aplicație independentă, ci ca una dintre piesele de puzzle ce compun tabloul deosebit de complex al domeniului inteligenței artificiale .
Dar haideți să ne gândim la progresele înregistrate până în prezent în domeniul inteligenței artificiale , la “tabloul” la care tocmai m-am referit.
Avem deja soluții software care facilitează recunoașterea vocală și realizarea de transcripturi, avem roboți care pot purta o minimă conversație telefonică cu oamenii, pe care îi pot (re)direcționa către diferitele departamente ale unei companii (vezi domeniul medical, bancar etc.), există deja asistenți digitali (vezi Siri[3], de la Apple, Alexa[4], de la Amazon, sau Cortana[5], de la Microsoft), există deja asistenți personali (roboți cu AI) care pot deservi persoane cu dizabilități, pot fi generate imagini digitale din descrieri textuale (vezi DALL-E2[6]), au fost realizate progrese mari în domeniul biometriei (vezi autentificarea prin amprentă, recunoașterea vocală, recunoașterea facială etc.), sunt realizate progrese cu privire la integrarea inteligenței artificiale în domeniul medical, în domeniul financiar, precum și domeniile securității și apărării naționale (vezi de exemplu și modul în care sistemele de inteligență artificială beneficiază de aportul imaginilor furnizate de camerele de supraveghere instalate în orașe etc.).
Nu mai puțin important, în ceea ce privește inteligența artificială, în ultimii ani au fost înregistrate progrese vis-a-vis de aplicabilitatea sa în domeniul intelligence-ului competitiv, în domeniul securității cibernetice, în marketingul online, în monitorizarea social media, în domeniul automotive, aici realizându-se progrese semnificative în ceea ce privește dezvoltarea unor vehicule autonome (ușoare și grele) etc.
Mai trebuie menționat și faptul că inteligența artificială poate fi / este deja folosită cu succes în transformarea orașelor “clasice” în orașe “smart”, în domeniul agriculturii, al energiei, al producției industriale, în domeniul comerțului (mai ales în cel online) și în logistică.
Deși la ora actuală nu putem trage concluzii clare cu privire la ChatGPT, putem opina că, pe termen scurt și pe termen mediu, aceasta soluție AI va putea fi implementată cu succes nu doar în ceea ce privește căutarea unor informații disponibile publicului larg, în mediul online, ci și în domeniile medical și al educației.
Practic, limitele dezvoltării inteligenței artificiale sunt date doar de limitele imaginației noastre, inteligența artificială putându-se regăsi în aproape toate domeniile vieții noastre sociale, accelerarea dezvoltării domeniului AI fiind favorizată de apariția și dezvoltarea computerelor cuantice, absolut revoluționare (de exemplu, vezi modul în care computerele cuantice pot fi utilizate în soluționarea unor probleme complexe, la nivelul multiplelor aplicații ale teoriei haosului, în diferite domenii).
Pentru a ne asigura ca inteligența artificială nu va fi folosita împotrivă omului, dezvoltatorii de soluții AI vor trebui să respecte legislația în vigoare, de la nivel național și internațional, diferitele prevederi constituționale aplicabile, de la caz la caz, drepturile și libertățile cetățenești, etica profesională.
Totodată, pe lângă o legislație specifică, adaptată și aplicabilă în practică (care va trebui creată rapid, la nivel național și internațional, dacă nu există deja), vor trebui create diferite organisme și mecanisme de control a tuturor inovațiilor din domeniul AI, prin intermediul cărora să se vegheze la respectarea legii, fiind necesară trasarea unor linii roșii, foarte clare, peste care să nu i se permită nimănui să treacă. De exemplu, inteligența artificială nu trebuie lăsată să ia locul omului în societate, inteligența artificială nu va trebui lăsată niciodată să ia decizii în locul decidenților politici (închipuiți-vă ce s-ar întâmpla dacă decizia apăsării butonului nuclear, în cazul țârilor recunoscute la nivel internațional ca puteri nucleare, ar reveni inteligenței artificiale), niciodată inteligența artificială nu va trebui lăsată să legifereze, niciodată inteligența artificială nu va trebui lăsată să ia locul și rolul oamenilor în instanțele de judecată, niciodată inteligența artificială nu va trebui lăsată să scrie articole de presă, în locul oamenilor etc.
Fără niciun dubiu, înafară de Dumnezeu, nimeni nu va putea înțelege vreodată mai bine oamenii, decât oamenii. Pe primul loc trebuie pus întotdeauna omul, cetățeanul, nu tehnologia.
Subliniez acest lucru, deoarece, pe lângă multiplele beneficii pe care le poate aduce vieții noastre de zi cu zi, inteligența artificială poate fi folosită și în scopuri mai puțin nobile, de diferite entități, putând fi generate diferite prejudicii, precum, de exemplu, afectarea libertăților individuale și de grup ale cetățenilor, atunci când aceasta este folosită cu rea-credință. Referindu-mă la entitățile la care am făcut referire, acestea pot fi reprezentate de entități nestatale (grupări de criminalitate organizată transfrontalieră, traficanți de carne vie, traficanți de droguri, grupări teroriste etc.) sau de către anumite entități statale, autocratice (îndreptate „prin definiție” împotrivă cetățenilor proprii sau împotrivă cetățenilor altor state).
De exemplu, prin intermediul unor soluții AI create de persoane răuintenționate, cetățenii ar putea fi manipulați, în direcția atingerii unor obiective politice ale unora (să nu ignorăm posibilitatea manipulării alegerilor) sau ar putea fi tratați ca niște (potențiali) infractori, putându-li-se încălca mult mai facil drepturile civile, urmărindu-li-se de asemenea mult mai facil viața de zi cu zi, analizându-li-se într-o cheie negativă, „originală”, orice demers, orice gest și/sau orice opinie și împotrivă cărora s-ar putea acționa chiar și în condițiile în care aceștia nu au comis, nu intenționează să comită și nici nu vor comite în fapt nicio infracțiune, într-o ultimă instanță, totul depinzând de algoritmii AI creați (în prealabil) și de intențiile utilizatorilor.
Pentru mai multă claritate, mergând mai departe cu exemplificarea, în societăți nedemocratice, iliberale, s-ar putea merge chiar până la încălcarea drepturilor constituționale fundamentale ale unor persoane, nevinovate, considerând-se fără temei, doar în baza unor algoritmi AI, că, în viitor, ar exista o mare probabilitate de comitere a unor infracțiuni, de către aceste persoane (fără însă a exista probe reale în acest sens) etc.
Fără niciun dubiu, inteligența artificială se poate dovedi foarte utilă societății noastre actuale, omului, însă, nereglementată și necontrolată corespunzător, în mâini nepotrivite, aceasta poate contribui decisiv și/sau poate chiar avea un rol determinant în succesul unor activități criminale, derulate de anumite entități, în societățile cu democrație aparentă sau inexistentă putându-se constitui într-un real instrument de represiune, aflat în mâna autorităților și/sau a unor categorii diverse de privilegiați (nu trebuie să pierdem niciun moment din vedere faptul că inteligența artificială reprezintă o sabie cu două tăișuri).
[1] OpenAi. Aligning Language Models to Follow Instructions. Retrieved from https://openai.com/blog/instruction-following/
[2] OpenAI. ChatGPT: Optimizing Language Models for Dialogue. Retrieved from https://openai.com/blog/chatgpt/
[3] Apple. Siri. Retrieved from https://www.apple.com/siri/
[4] Amazon. What is Alexa? Retrieved from https://developer.amazon.com/en/alexa
[5] Microsoft. Your personal productivity assistant în Microsoft 365. Retrieved from https://www.microsoft.com/en-us/cortana/
[6] OpenAI. DALL-E2. Retrieved from https://openai.com/dall-e-2/