Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti

În perioada 6-9 octombrie 2017, România a găzduit cea de a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare NATO.1

Adunarea Parlamentară NATO, cunoscută iniţial sub denumirea de Conferinţa Membrilor de Parlament din Ţările NATO, are 257 de membri titulari, cu drept de vot, şi 66 de delegaţi, fără drept de vot, din ţările asociate. În fiecare an, au loc doua sesiuni plenare ale Adunării Parlamentare NATO, primăvara şi toamna, găzduite, prin rotaţie, de către statele membre şi cele asociate. La sesiunile de toamnă, sunt discutate aspecte politice şi sunt formulate şi adoptate recomandări, supuse votului plenului şi transmise, ulterior, Consiliului Nord Atlantic. În acest an, sesiunea plenară de primăvară s-a desfăşurat la Tbilisi, iar cea de toamna la Bucureşti.2

Principalele teme abordate la Bucureşti au fost cele referitoare la sprijinirea operaţiunilor NATO din Afganistan, cooperarea NATO — UE, stabilitatea și securitatea din zona Mării Negre, riscurile instabilităţii din Asia de Est şi criza umanitară din Siria şi Irak.3

La conferinţa de deschidere, evidenţiind meritele şi implicarea României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, Preşedintele Adunării Parlamentare NATO, Paolo Alli, a declarat că ţara noastră „este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai NATO şi ai siguranţei euroatlantice. Nu numai că ați stabilit să investiți 2% din PIB pentru apărare, dar contribuiţi și la misiunile militare din Afganistan cu trupe și la misiunea KFOR din Kosovo. De asemenea, ați pus la punct sistemele de apărare balistice împotriva rachetelor. România este implicată activ în siguranţa comună”.4

Totodată, unul dintre subiectele abordate de Paolo Alli a fost cel referitor la cooperarea dintre NATO și UE, în raport cu sistemul de apărare comun, acesta declarând că există numeroase discuţii la nivelul Uniunii Europene „despre cum să construim un sistem de apărare comun, care nu ar fi o alternativă la NATO, ci ar merge în paralel cu acesta. Aceasta este o problemă politică pe care o vom discuta în Adunarea noastră și cred că ne vom axa cu siguranță pe sud. Știți că NATO a decis să creeze un nou centru militar la Napoli, în sud. Este o decizie politică importantă pentru NATO a asigura un centru organizatoric în sud, pentru a înțelege care sunt amenințările ce vin din est, dar care vin și din sud — criza refugiaţilor, terorismul, migraţia”.5

În deschiderea sesiunii plenare, Preşedintele României Klaus Iohannis a evidenţiat contribuţiile ţării noastre în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, ce dovedesc angajarea noastră fermă la asigurarea păcii durabile, la nivel internaţional:

  • alocarea a „2% din PIB pentru apărare” şi „aprobarea, în luna august, de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, a Planului de Înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026”;
  • participarea la „măsurile de consolidare a prezenţei pe flancul estic, atât în Regiunea Mării Negre cât şi în Polonia”;
  • asumarea de către ţara noastră a rolului de „naţiune-cadru pentru Brigada Multinaţională de pe teritoriul său” (Brigada Multinaţională Sud-Est, de la Craiova);
  • iniţiativa Combined Joint Enhanced Training care permite aliaţilor antrenarea trupelor în exerciţii terestre, aeriene și maritime;
  • aportul la operaţiile şi misiunile Alianţei, ca Resolute Support din Afganistan (unde România este a patra ţară, după numărul de militari, şi a doua din punctul de vedere al forțelor pentru operații speciale) şi KFOR;
  • oferirea de asistenţă ţărilor partenere din vecinatatea estică şi sudică;
  • participarea la „eforturile Coaliţiei Internaţionale împotriva ISIS, România sprijinind astfel, concret, deciziile de creştere a rolului NATO în combaterea terorismului”.6

În acelaşi timp, Preşedintele Klaus Iohannis s-a mai referit şi la consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, precum şi la necesitatea întăririi parteneriatelor existente, menţionând parteneriatul transatlantic, parteneriatul dintre membrii Alianţei, parteneriatele externe, cu statele interesate de cooperarea cu NATO, pentru menţinerea securităţii, şi, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO-UE. Arătând că NATO nu este o ameninţare pentru Rusia, în ceea ce priveşte relaţia cu aceasta ţară, Preşedintele Iohannis a menţionat faptul că „este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă, pe termen lung”, ce trebuie „să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare”.7

Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg a evidenţiat meritele României şi respectarea angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul NATO, acesta arătând că, în prezent, cele mai importante probleme cu care se confruntă Alianţa sunt cele reprezentate de atacurile cibernetice8, situaţia din Afganistan9 şi protejarea graniţei de est a Alianţei, ca răspuns la acţiunile şi ameninţările Rusiei faţă de Ucraina.10

„Desfăşurările noastre de trupe sunt un răspuns direct al acţiunilor și amenințărilor Rusiei față de Ucraina. Facem apel la Rusia să se implice în angajamentele internaționale. Rusia e vecina noastră, este aici ca să rămână aici și nu dorim să o izolăm. NATO nu dorește un nou Război Rece. Acțiunile noastre sunt desemnate să prevină și nu să producă conflicte.”11

În ceea ce priveste cooperarea dintre NATO și UE, în raport cu sistemul de apărare comun, Jens Stoltenberg a declarat că NATO salută o apărare mai puternică europeană, „adică creşterea bugetelor de apărare, mai multe investiţii în capacităţile de apărare europene, mai multe exerciţii”, afirmând clar că trebuie evitat ca Uniunea Europeană să îşi dezvolte structuri de comandă care să se suprapună pe cele ale NATO.12


1  https://www.senat.ro/ORGANIZATII/d142e735-0d14-4b07-8605-f3a0fce8811c/Fisa%20APNATOfebruarie.htm accesat la 10.10.2017

2  https://nato.mae.ro/node/226 accesat la 10.10.2017

3  https://www.agerpres.ro/politica/2017/10/06/adunarea-parlamentara-a-nato-aduce-la-bucuresti-peste-50-de-delegatii-nationale-jens-stoltenberg-prezent-la-sesiunea-plenara-05-39-26 accesat la 10.10.2017

4  https://www.agerpres.ro/politica/2017/10/06/presedintele-ap-nato-romania-este-unul-dintre-cei-mai-importanti-parteneri-ai-nato-si-ai-sigurantei-euroatlantice-12-46-55 accesat la 10.10.2017

5  Idem

6  http://www.presidency.ro/ro/media/agenda-presedintelui/alocutiunea-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-sustinuta-in-cadrul-celei-de-a-63-a-sesiuni-anuale-a-adunarii-parlamentare-nato accesat la 10.10.2017

7  Idem

8  http://stiri.tvr.ro/jens-stoltenberg–nu-vrem-sa-izolam-rusia–nato-nu-dore–te-un-nou-razboi-rece–klaus-iohannis–este-momentul-intaririi-parteneriatelor_823229.html#view accesat la 10.10.2017

9  http://stiri.tvr.ro/exclusiv-jens-stoltenberg–secretarul-general-al-nato–romania-este-un-aliat-cheie–aducem-un-tribut-soldatilor-romani-din-afganistan_823280.html#view accesat la 10.10.2017

10  http://evz.ro/jens-stoltenberg-parlament.html accesat la 10.10.2017

11  http://stiri.tvr.ro/jens-stoltenberg–nu-vrem-sa-izolam-rusia–nato-nu-dore–te-un-nou-razboi-rece–klaus-iohannis–este-momentul-intaririi-parteneriatelor_823229.html#view accesat la 10.10.2017

12  http://www.mediafax.ro/stirile-zilei/stoltenberg-categoric-impotriva-unei-armate-europene-care-sa-dezvolte-structuri-de-comanda-care-sa-se-suprapuna-cu-nato-iohannis-ue-nu-doreste-sa-dezvolte-ceva-concurent-16760172 accesat la 10.10.2017